Osteopatia cranio-sacrala

William Garner Sutherland (1873-1954), elevul lui A. T. Still (1828-1917), cand lucra asupra conceptiei sale despre terapia craniosacrala considera ca studiile sale clinice se vor prelungi pe o perioada foarte lunga.

 

 

El scoate in evidenta cinci fenomene din activitatea mecanica a organismului, pe care le numeste ”mecanismul respirator primar” din urmatoarele considerente. Cuvintul “primar” a fost utilizat datorita faptului ca statea la baza aparitiei si inceputului vietii. Cuvintul “respirator” ne indica faptul ca acest fenomen este legat de metabolism ori de respiratia fiziologica. Si in sfarsit, cuvintul “mecanism” este utilizat datorita faptului ca organismul uman este privit ca un sistem mecanic complex si interdependent.

Mecanismul respirator primar, prin analogie cu miscarile cutiei toracice, desfasoara o activitate (“respiratia”) cu doua faze: inspiratie si expiratie,dar acestea nu trebuie confundate cu  inspiratia si expiratia mecanica, legata de activitatea pulmonara si a schimbului de gaze.

Mecanismul respirator primar se produce independent de o legatura directa cu respiratia externa. Aceasta se confirma prin faptul ca activitatea ritmica a mecanismului respirator primar continua si dupa un stop cardiorespirator. Mai mult decat atat, mecanismul are loc si la fat si este legat de activitatea mecanica inascuta a tesuturilor-motilitatea, iar respiratia pulmonara se declanseaza, din cate stim, dupa incetarea circulatiei placentare si realizarea mecanismului primei inspiratii. Aceasta conceptie de la bun inceput a trezit o vie polemica in cercurile academice si in mod special acolo unde se afirma existenta mobilitatii oaselor craniene.

Conform conceptiei craniale lui William G. Sutherland, mecanismul respirator primar are cinci componente, deosebit de importante pentru o functionare normala a organismului. Acestea sunt:
• Miscarile maselor creierului mare (pulsatia neurogliei)
• Fluctuatia licvorului
• Miscarea membranelor de tensiune reciproca (dura mater)
• Mobilitatea oaselor craniene in suturile craniene
• Mobilitatea sacrului intre oasele iliace

Anume intr-o astfel de ordine se realizeaza mecanismul craniosacral,al carui ritm se considera a fi intre 8-12 cicluri pe minut. Acest ritm nu depinde de ritmul pulmonar ori cardiac. Membranele de tensiune reciproca, de exemplu,pleaca de la crista galli, continua cu falx cerebri, tentorium cerebelli si falx cerebelli, ies din cavitatea craniana si unindu-se cu aponevroza extracraniana si pot avea o influenta prin tensiune asupra vaselor si nervilor. Alta parte a durei mater continua cu portiunea vertebrala pana la vertebra a doua sacrata S2, unde face o legatura stransa. Si totusi sistemul de membrane nu se termina aici, ci continua cu niste punti de tesut conjunctiv ce fac legatura cu coccisul si diafragma pelviana.

Tinand cont de anatomia membranelor craniene, se pot observa legaturile lor cu boli ca sinusitele, cefaleea, tulburarile cronice ale circulatiei creierului, ischemiile radiculare, hemoroizii. De departe nu este lista completa a starilor patologice unde pot fi implicate membranele de tensiune reciproca. Prezenta miscarilor in suturile craniene este o reactie compensatorie la miscarile maselor cerebrale si fluctuatia lichidului cerebro-spinal. Prin mobilitatea oaselor craniene se manifesta ritmul craniosacral, care poate fi deranjat prin blocarea unei suturi.

Osteopatia se bazeaza pe opera perfecta a naturii. Suntem sanatosi atunci cand toate partile corpului nostru sunt in ordine. Cand intervine un dezechilibru ne imbolnavim. Prin reechilibrarea structurilor corpului boala face din nou loc sanatatii. Munca osteopatului consta in indepartarea disfunctiilor si readucerea organismului la o stare normala; in locul disfunctiei reapare functionalitatea fiziologica, rezultatul fiind starea de sanatate.

Andrew Taylor Still